Unde ne adăpostim, în caz de pericol?

Imaginează-ți cum e să te trezești în creierii nopții cu sunetul strident al mesajului RO-Alert care te anunță că „Există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă.”

Asta au trăit, acum câteva zile, locatarii unui bloc de 10 etaje din Galați, lovit de o dronă rusească. Însă, unde sunt adăposturile pentru civili?

Răspunsul autorităților este unul cinic: mai nicăieri. Din 206 adăposturi din județul Galați, doar 7 sunt funcționale, cu spațiu pentru mai puțin de 1% din populație. Restul sunt inundate, pline de gunoaie sau încuiate cu lacătul.

Ce mă îngrozește cel mai tare nu este doar că aceste buncăre sunt nefuncționale, ci că autoritățile știu asta de ani de zile.

Un raport al Curții de Conturi din martie 2025 spune, negru pe alb, că adăpostirea populației nu a fost niciodată o prioritate pentru statul român și că regulamentele după care funcționează majoritatea spațiilor sunt din anii ’70.

Din cele 5.770 de adăposturi înregistrate în toată țara, doar 545 sunt cu adevărat funcționale. Acestea pot adăposti un procent infim, de doar 3,6% din populația României.

În județul Tulcea, unde dronele cad din 2023 și s-au emis peste 60 de alerte, situația este strigătoare la cer. Acolo există doar 4 adăposturi funcționale pentru 193.000 de oameni. Legea spune că aceste spații se deschid doar când sună sirena. Însă sirena nu a sunat niciodată, deși dronele au tot căzut, iar la Galați au făcut deja și victime omenești.

Astăzi, la patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, statul nu a reușit să pună pe picioare nici măcar un plan pe hârtie, pentru protecția civililor, în caz de pericol.

Reabilitarea tuturor adăposturilor din România ar costa 570 de milioane de lei. O sumă infimă pentru bugetul statului, dar uriașă pentru siguranța noastră.

Alte țări europene, mult mai departe de război decât România, au deja planuri avansate de protecție a civililor pe fondul creșterii agresivității Rusiei. Germania, de exemplu, a deblocat încă de anul trecut bani pentru reabilitarea adăposturilor. În România, autoritățile încă ridică din umeri.Știu că semnarea unei petiții care cere adăposturi funcționale pare puțin în fața unui pericol atât de mare. Dar am văzut, campanie după campanie, ce se întâmplă când comunitatea Declic se mobilizează. Semnăturile noastre pun presiune, iar presiunea îi obligă pe decidenți să acționeze.

Adaugă-ți semnătura. Cere-le premierului și ministrului de Interne să aloce banii pentru adăposturi de protecție civilă funcționale și să publice un plan cu termene clare.